„Atunci când vorbesc despre identitate, baptiştii din România o definesc prin intermediul modului în care „înţeleg acele doctrine care sunt caracteristice baptiştilor în general, adică: Sfânta Scriptură, mântuirea, biserica şi viaţa creştină” (8).
Teologul baptist american James McClendon jr. identifică în cartea Systematic Theology cinci caracteristici pe care le consideră importante pentru a înțelege tradiția baptistă (9).
Prima face referire la „autoritatea Scripturii însoţită de o supunere faţă de învăţătura Scripturii”.
În al doilea plan, el consideră că se află „libertatea exprimată în primul rând ca libertate individuală şi de conştiinţă şi apoi ca un voluntarism care stă la baza formării adunării de credincioşi. Libertatea este exprimată şi prin înţelegerea separării (10) bisericii de stat”.
În al treilea rând a identificat „importanţa uceniciei înţeleasă ca urmare a lui Hristos”, viață care are ca „bază morală o etică a iubirii și o practică a neîmpotrivirii”.
Al patrulea principiu, potrivit lui McClendon jr., este „înţelegerea comunităţii ca o biserică ce caută şi trăieşte adevărul”.
În ultimul rând, „misiunea şi evanghelizarea reprezintă nu numai activități ale bisericii, ci însuși motivul existenței bisericii” (11).”
(8) – Otniel Ioan Bunaciu, „Identitatea baptiştilor din România, o moştenire ce poate fi reinvestită”, Creştinul azi, vol. IV, nr. 1/2004, Supliment teologic, p. 18
(9) – Ibidem, p. 17
(10) – „Datorită dorinţei de libertate, baptiştii au fost promotori ai principiului separării bisericii de stat. Principalul motiv care a stat la baza acestei propuneri a separării a fost tocmai ca să împiedice statul să intervină în problemele spirituale și în viața bisericii. Prin acest principiu baptiștii nu au fost avocații unei izolări de viață și nevoile societății. Dimpotrivă, baptiștii au fost printre creștinii care au militat activ pentru realizarea unei societăți în care valorile Împărăției lui Dumnezeu să fie recunoscute.” (ibidem, p.16)
(11) – Ibidem, p. 17
Marius Silveşan, „Identitatea baptistă şi comunismul în România”, în Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism, volum coordonat de Cosmin Budeancă şi Florentin Olteanu, Editura Polirom, Iaşi, 2015, 551 p.
